Pentru a descrie nuanta unei anumite surse de lumina se foloseste scara Kelvin. Aceasta nu are legatura cu cantitatea caldura degajata de sursa respectiva (desi notiunile de fizica din liceu ne duc cu gandul la temperatura absoluta masurata tot in grade Kelvin). Aceasta nuanta este mai degraba o temperatura de culoare, cum mai este ea denumita.
Temperatura de culoare exprimata in grade Kelvin este de fapt temperatura la care trebuie incalzit un corp negru absolut pentru a genera o anumita forma a spectrului unei raze de lumina, daca ea este descompusa de o prisma. Lumina de interior are mai mult rosu si e standardizata la 3200 grade Kelvin; lumina solara are 5600 grade Kelvin si are culorile spectrului armonios realizate; lumina cerului albastru contine mult albastru si are peste 7000 de grade Kelvin.
Cu cat aceasta valoare exprimata in grade Kelvin este mai mare, cu atat lumina se apropie mai mult de nuanta luminii soarelui la amiaza. Peste anumite valori insa, ea devine albastra.
Becurile cu valori ale temperaturii de culoare de pana la 3500K au o tenta galbuie. Becurile cu valori in intervalul 3500-4100K emit o lumina cu o tenta alba iar becurile cu valori de peste 4200K degaja o lumina cu tenta albastra. Exista becuri care emit lumina si la 6000K, albastruie, care este insa foarte apreciata de unii conducatori auto pentru ca le scoate masina in evidenta. Multi conducatori auto cred ca cu cat aceasta valoare este mai mare, cu atat vor avea o intensitate luminoasa mai mare si in consecinta vor vedea mai bine. De fapt, in zona 3500-5500 se obtine cea mai buna iluminare in conditii atmosferice normale.
Cei care doresc sa aiba pe masina lumini in nuante alb-albastrui pot folosi mai multe "metode" in functie de buget:
1. Tehnica "xenonul omului sarac": se foloseste un bec ieftin cu incandescenta (normal sau halogen) acoperit cu o sticla colorata in albastru, prin aceasta sticla fiind filtrate anumite lungimi de unda ale radiatiei luminoase si este emisa o lumina mai slaba insa de culoare albastruie. Ieftin si efect albastru garantat. La fel si calitatea iluminarii ...
2. Tehnica "halogenul cu xenon": becurile cu tehnologie halogen pot fi facute sa lumineze in nuante de alb-albastru prin folosirea unei mici cantitati de gaz xenon in amestecul de gaze interte din interiorul balonului de sticla. Aceasta tehnica insa scurteaza durata de viata a becului halogen. Seamana a xenon si e solutia preferata a celor care vor mai multa lumina insa, din diverse motive nu doresc sa isi monteze un kit xenon after-market.
3. Tehnica xenon originala (HID). Prin tehnologiile moderne care se aplica azi in constructia lampilor cu xenon se pot obtine nuante diferite de culoare prin modificarea amestecului de gaze si a compozitiei cristalului de sticla in care are loc arcul electric. Cele mai multe becuri xenon moderne au o tenta albastruie deoarece opereaza la capatul superior al scalei Kelvin.
Gradele Kelvin si influenta conditiilor atmosferice asupra vizibilitatii
Desi unora le vine greu de crezut, lampile cu xenon nu stau la fel de bine la toate capitolele (in cazul nostru, la toate conditiile de trafic). Multi soferi care utilizeaza lampi cu xenon au descoperit ca pe ploaie, ninsoare sau ceata, lumina data de xenon in loc sa le mareasca vizibilitatea le-o reduce drastic. Acesta a devenit un fel de "mit urban" de care se leaga cei mai multi soferi care nu vor sau nu-si permit un sistem de iluminare cu xenon. Dar ce se intampla de fapt?
Cu cat aceasta valoare Kelvin a luminii este mai mare, cu atat mai multa lumina se reflecta inapoi la sofer marind vizibiliatea pe timpul noptii. Deoarece lumina produsa de lampile cu xenon este mai alba, deci este emisa intr-un spectru mai larg de frecvente in domeniul vizibil, aceasta se va reflecta dintr-un numar mai mare de obiecte de diferite culori care sunt iluminate. Din acest motiv lampile cu xenon sunt atat de apreciate pentru vizibilitatea pe care o ofera pe timp de noapte. Aceasta capacitate marita de reflexie si dispersie a luminii are insa efecte adverse atunci cand este reflectata sau dispersata de catre particulele fine de apa care formeaza ceaţa, sau de picaturile de ploaie, respectiv de fulgii de zapada. Multi soferi au ramas surprinsi in mod neplacut de aceste efecte atunci cand au pornit faza scurta sau lunga pe timp de ceata si nu au mai vazut aproape nimic in jurul lor.
Becurile cu valori mai scazute ale intensitatii luminoase pe scara Kelvin se comporta mult mai bine in aceste conditii meteo deoarece lumina emisa este formata din radiatii luminoase din spectrul vizibil cu lungime de unda mai mare. Acestea ofera un contrast mai bun in conditii de ceata, ploaie sau ninsoare prin reducerea fenomenului de dispersie a luminii. Culorile cu lungime de unda mai mare difuzează (se împrastie) mai putin si reflecta cea mai mare parte din lumina vizibila înapoi la şofer. Din aceasta cauza, inca sunt preferate becurile de tip halogen in proiectoarele de ceaţă.